Pilot
Sau de ce simte autorul nevoia sa scrie acest "serial"
Ajunge. Nu mai pot. Nu mai vreau. Asa ca strig. In scris. Avand in vedere ca nu mai avem ziaristi (a se citi in registrul 99,7% – pun intended) exact in momentul in care lumea (pare) ca a luat-o razna in jurul nostru si am fi avut nevoie de ei, trecem la planul B. Oamenii obisnuiti sa faca mai mult decat sunt obisnuiti. Dupa cum le spune numele. Obisnuiti.
O fac si eu. Va recomand si voua. Cred ca vremea urmaririi pasive a idiotilor (punct) si a idiotilor utili (fara punct) a trecut. Acum este vremea actiunii. Cat vom mai putea.
Stilul meu este complicat si neprietenos. Din pacate n-am avut dorinta de a invata a scrie mai bine. O sa fie lung. Nu stiu cat de lung inca. Am multe de scris. Daca revin la final la fraza asta, o sa fac un update.
De ce scriu? Pai, e simplu. Am scris si mai sus. Nu mai pot. Nu mai vreau. Scriu pentru ca mor multi compatrioti prin spitale sau aiurea. Multi dintre ei ar fi putut fi salvati (peste 80%). In loc sa-mi distrug singur nervii, fac o sfortare de trezire colectiva. Apoi scriu pentru ca n-as vrea sa irosesc niste mii de ore de cercetare si analiza. Sa le impartasesc si altora cele adunate, care poate vor folosi informatiile spre binele lor sau al apropiatilor. Scriu si pentru ca societatea pare sa-si doreasca sfarsitul. Fara a fi foarte clar, probabil ca scriu si terapeutic. Si mai scriu pentru motivul de mai jos:
Inteleg perfect ca toata nebunia din ultimii aproape 2 ani pare dintr-un film prost. Inteleg ca aproape toate actiunile publice sunt extrase din manualul stupiditatii. Si sunt multe inadvertente intre bunul simt (la cel natural ma refer, nu la cel etic) si realitate. Asta nu inseamna ca totul este BS. Sau ca nu exista acest virus. Si sunt persoane care nu-s nici idioti si nici idioti utili care cred asta. SARS-CoV-2 pe numele de doamna, 2019-nCov sau ceva pe aproape pe numele de fata mare. Desi vom vedea ca n-a fost aproape niciodata fata mare. S-a nascut cu multa experienta de viata. Personal cred ca numele de alint, Covid-1984 era ceva mai potrivit. Asa ca, va rog, chiar daca sunteti tineri si puternici, nu-l ignorati. Daca va lasati doar corpul sa lupte cu el, poate deveni complicat. Actionati din prima zi.
Mai scriu si pentru ca suntem in noiembrie 2021, nu in martie (hai, aprilie) 2020. Atunci erau acceptate anumite ineptii, dar dupa sute de milioane (spre miliarde) de cazuri si atatea date, anumite comportamente sunt in afara sferei normalului. Si trebuie corectate. De fiecare dintre noi. Si mai scriu pentru ca sunt romantic si pentru ca iubesc oamenii si omenirea. Si pentru ca oamenii sunt buni. Si pentru ca exista liberul arbitru si speranta mea este ca rezilienta mintii umane depaseste barierele pe care tot noi ni le-am construit. Cu impulsul altora, evident. Si pentru ca mai avem o sansa. Stati pe aproape, pana la final o sa cititi cum putem depasi impreuna orice obstacol. Indiferent cat de greu pare acum. Altfel, vom lupta impreuna de la distanta si apoi vom muri singuri.
Ca scurt rezumat (pentru a-mi structura gandurile inainte de a intra in subiect) voi scrie, la inceput, cel putin, despre SARS-CoV-2. De acum inainte ii vom spune Covid, covid sau virusul. Nu ne mai formalizam. Ne vom referi atat la virus, cat si la afectiunile pe care le genereaza. Vom intelege din context cand discutam despre virus si cand despre boala. Scriu despre aparitia virusului, despre modalitatile de transmitere, despre diverse tratamente (inclusiv vaccinuri), dar mai ales despre impactul economico-social, cu accent pe social. Daca voi avea inspiratie, voi face si niste recomandari. Si daca ma tine energia, voi intra si intr-o zona de speculatii. Va anunt inainte daca este cazul.
Pana atunci, mai degraba pentru prietenii mei care se informeaza din surse “stiintifice”, precizez ca voi folosi doar date brute cu ceva analiza proprie “on top”. Daca am rabdare, la final voi oferi si surse decente pentru informare. Nu-s decis pentru ca inca nu stiu ce o sa iasa. Daca iese ceva stil articol de fond (cu toata lipsa de talent sau experienta scrisului) nu o voi face. Doresc sa pastrez efectul articolelor de opinie din ziare sau reviste. Asa cum era pe vremuri. Se simte nevoia unor oameni integri care sa informeze publicul larg. Daca sunt si inteligenti sau au talent, si mai bine. In care sa ai incredere in mod sustinut. Nu caricaturi precum ctp, mandruta, preputlipceanu sau uitatul de guran. Nu fiecare dintre noi are timpul necesar, dorinta sau resursele pentru a cerceta. Asta era rolul media pe vremuri. Azi nu (prea) mai avem, asa ca o sa va multumiti cu mine. Cel mai avansat stat din lume chiar are un capitol in constitutie (de fapt in anexa ei, bill of rigths) dedicat presei. Ce a fost si ce a ajuns. Daca tot suntem aici, las un link catre prietenii nostri cu valente jurnalistice, dar si celor interesati de adevar. Un discurs al fostului presedinte american JF Kennedy adresat jurnalistilor. Poate generam o idee, o scanteie, putina lumina:
https://rumble.com/vs6qhb-kennedy-speech.html
(nota - am folosit Vimeo pentru a putea afisa direct in pagina sursele video. Din pacate am ramas fara cont:P, asa ca o sa va rog sa mergeti voi pe rumble. De acum inainte doar linkuri).
Evenimentele din ultimele 18-20 luni au afectat masiv comportamentul individual, atat in plan fizic, dar mai ales mental, insa rezilienta corpului si a sufletului omului ma face ceva mai optimist decat ultima parte a titlului. Daca nu era clar, scriu aici ca sursa de inspiratie este Michael Stipe&Co, recolta 1987, desi pare potrivita perfect vremurilor noastre. Ca fan R.E.M. sper ca am scris de pomana randurile astea😊. Ma refer la prima denumire a eseului.It’s the end of the world as we know it…and I have mixed feelings.
Cat despre Sandi, va trebui sa asteptati pana la final si sa-mi urati succes in prima incercare artistica.
--
Randurile de mai sus sunt scrise la finalul lunii octombrie. Decizia de a scrie am luat-o la mijloc de septembrie. Cand am si inceput documentarea. Dorinta a fost de a scrie cateva randuri despre nebunia din jurul nostru. Si despre covid. Intrucat parea neinteles publicului larg. Din toate unghiurile. Ziceam ca voi scrie si eu 2-3000 de caractere. Nu stiam ce urmeaza. In acest moment documentul master contine 257208 caractere. Si mai am.
Doua luni mai tarziu, inca gasesc inspiratie si subiecte pentru a scrie. Insa scriu foarte, foarte greu. Si am nevoie de un tip de energie pe care il regasesc din ce in ce mai greu. Cu cat imersez in subiect, cu atat sunt afectat si eu de psihoza colectiva. Mi-am dorit sa fi terminat pe 27-28 noiembrie. Nu mi-a iesit. Apoi pe 19 decembrie. Nu mi-a iesit. Apoi pe 30 decembrie. Mai am 1 ora si 15 minute pana la finalul zilei cand scriu acest rand. Nu o sa-mi iasa. Asa ca m-am decis sa lansez informatiile in pasi mai mici. Pe masura ce finalizez. Facand totul public, ma oblig intr-un fel sa finalizez mai rapid.
Va fi un fel de serial nelinistit. Mai putin tanar. Este dintre cele cu experienta de viata. Dar scris cu dragoste si multa pasiune pentru adevar. Si pentru libertatea omului. Inclusiv de a gresi. Sezonul 1 este gata. Si apare repede. Va dura doar conversia de la modelul pdf la modelul web. Pentru cei pasionati, voi lasa si un link cu pdf-ul dupa ce public varianta web.
Titlul este cel initial. Probabil ca il voi schimba. Pana atunci, nu vreau sa trec peste sincronicitatea dintre alegerea initiala (mi-a venit din prima) si unul dintre subiectele din sezonul 2. La REM Sleep ma refer. Ii multumesc (si in public) lui Cos pentru ca mi-a deschis ochii sa vad si din acest unghi. Sau la “sincronicitatea” dintre somnul ratiunii si monstrii nascuti de disonanta cognitiva a multora dintre semenii nostri. Dintre cei cu ratiune multa. Pe partea stanga a creierului. N-am sperante sa repar nimic. Nu poti lupta impotriva biologiei. Si nici impotriva a zeci de ani de spalare masiva pe creier. Desi sunt unii care au inlocuit biologia cu o noua stiinta – Preferentia. Poate-si vor schimba opinia mai des decat preferintele sexuale. Am tot pus pastile pe traseu, dar nu ma astept la minuni. Nu de la ei. Din alte parti, cu siguranta. Daca nu vor fi, nu-i nimic. Stiu ca daca nu fac nimic, nu se schimba nimic. Asa ca-s asumat.
Ce ati citit in prima parte a acestui text este inceputul eseului. Continuarea va fi pe raspicat.com. | chiran.ro va ramane zona mea privata publica. Acolo am publicat prima data acest pilot.
Asa ca va astept pe raspicat.com. Bookmark, abonare, revizitare, ce mai este nevoie. Si, daca va place, dupa cum o sa cititi si in documentul master (va aparea candva in luna ianuarie, intr-o solutie de stocare bazata pe blockchain): Citeste, Analizeaza, Distribuie, Actioneaza.